O duminicǎ
liniştitǎ, leneşǎ… Am din astea
de ceva timp şi e bine. Ar fi şi mai bine poate
dacǎ nu m-aş trezi cu noaptea în cap. Sau, sǎ reformulez într-o variantǎ
dezirabilǎ, sǎ dorm puţiiiiiin mai mult. La 7 eram în parc, dârdâiam, da, dârdâiam,
şi mergeam. Eram eu şi raţele, câte un câine bezmetic, plus joggerii care de
obicei mǎ fac sǎ roşesc de ruşine de câte ori îi aud cum gâfâie prin preajma
mea. De data asta, însǎ, le-am acceptat prezenţa şi am mers mai departe. Ȋn sinea mea transform mereu inabilitatea de a alerga
într-o virtute. Pffff!
Acum, Button face prostii, Luc face mutre de câte ori Wunder boy-ul neamţ o
ia în faţǎ şi eu mǎ amuz cu salata asta. Visez la ea de vara trecutǎ cred, când
am vǎzut-o şi la Mazi şi poate şi la alţii.
De cu searǎ am pus nǎutul la înmuiat. A absorbit aproape toatǎ apa în prima
jumǎtate de orǎ (!)
aşa cǎ am înlocuit-o înainte de a adormi. Pe la 10 azi-dimineaţǎ am pus nǎutul
la fiert şi a stat la bolborosit cam 2 ore. Ȋn timpul ǎsta, am mai luat spuma,
am mai citit o paginǎ cu bufniţe şi m-am mai învârtit pe aici, între un episod
sau altul din Sex and the City. O, da, de-abia aştept sǎ-mi reînceapǎ
serialele. New Girl, The Walking Dead, Downton Abbey, Mad Men, pentru curioşi.
Dupǎ ce nǎutul s-a rǎcit, am pus peste el ce-am gǎsit prin
frigider: un cǎţel de usturoi zdrobit cu cuţitul, un ardei kapia, o roşie potrivitǎ,
douǎ ridichi, un castravete, un pumn de mǎsline cu oregano, o legǎturǎ de
pǎtrunjel tǎiatǎ grosolan. Sǎ se simtǎ, carevasǎzicǎ.
Deasupra am picurat sare, piri-piri, cǎ dacǎ nu-ţi ia şi
gura puţin foc parcǎ nu meritǎ sǎ mǎnânci, right? şi zeama de la o lǎmâie
dolofanǎ. Am amestecat repede şi am mâncat o porţie. Cu Lambrusco tronând pe
alǎturi. Ȋmpreunǎ nu fac impresie bunǎ, dar separat, oh, boy! oh, boy!
Bon app’!
Etichete: naut
