Dupǎ o sǎptǎmânǎ plinǎ de maidanezi, Roşii Montane şi mai nou, şi de
unguri, sâmbǎta asta e perfectǎ pentru… hm, contemplare: cerul albastru şi
norii pufoşi- eu i-am vǎzut cum am deschis ochii-, nemurirea sufletului, vânǎtoarea de comori Viajoa (chiar, hai şi voi, e super tare!), ascultat fado şi, în
general, meşterind planuri mici şi mari, toate pentru starea de bine a întregului
trup.
Iar pentru prânz, bunǎtǎţi cu iz mediteranean, cǎ tot mǎ laud cǎ mi-ar
plǎcea sǎ adopt la un moment dat stilul ǎsta de viaţǎ. Bǎnuiesc cǎ-s cam multe
roşii în cadru, dar erau aşa drǎguţe şi suculente cǎ nu m-am abţinut.
Nu gǎtim mare
lucru, ne jucǎm cu ingredientele mai mult. Pentru frigǎrui folosim roşii cherry,
mǎsline negre desâmburate şi mozzarella Granorolo. Le aranjǎm dupǎ plac pe
beţişoare. Le stropim cu ulei de mǎsline extra-virgin, aromat cu puţinǎ sare şi
busuioc uscat. Asta în caz cǎ nu gǎsim din cel proaspǎt şi bine parfumat.
(Acum, mǎ
scuzaţi, eu mǎ duc sǎ mǎ mai uit o datǎ la golurile României de asearǎ şi, mai
ales, la ǎla dintr-o bucatǎ al lui Pintilii. Ce sǎ-mi faci dacǎ mi-s
microbistǎ?)
…
Gata, I is back.
Pentru tartine,
luǎm douǎ felii de pâine, le ungem cu ulei de mǎsline şi le lǎsǎm câteva minute
în cuptorul încins. Scoatem, le acoperim cu o felie mare de mozzarella,
jumǎtǎţi de prunişoare şi rondele de ceapǎ roşie, le presǎrǎm cu oregano şi cu
seminţe de susan şi dǎm la cuptor pânǎ când brânza devine moale şi lipicioasǎ.
