Supǎ-cremǎ de dovleac

M-am îndrǎgostit, oameni buni! Iremediabil şi fǎrǎ sǎ vreau sǎ-mi tǎinuiesc amorul. Ba, din contrǎ, îmi vine sǎ-l strig în toate cele patru zǎri, sǎ afle toatǎ omenirea şi sǎ preţuiascǎ toamna şi toate roadele ei, în cazul de faţǎ, dovlecii şi dulceaţa lor! N-am mâncat niciodatǎ supǎ din asta, aşa cǎ visez la ea de când a început sǎ cadǎ prima frunzǎ din copac… Mi-am luat la un moment dat un dovleac de la Mega, da’ n-a fost mare chestie de capul lui, ce bine cǎ nu l-am folosit pentru supǎ…


Alaltǎieri mǎ plimbam dupǎ legume prin Obor şi i-am vǎzut la o tanti şi mi-am luat şi eu doi. Cam de un kil fiecare, nu mai mult… Si pe unul din ei l-am transformat ieri în supǎ-cremǎ. 


Am tǎiat dovleacul meu de un kilogram pe lung şi l-am pus la cuptorul încins la 180 de grade C cam o orǎ. Când încep aromele sǎ se rǎspândeascǎ peste tot prin casǎ, mergeţi de-l încercaţi. Dacǎ intrǎ furculiţa fǎrǎ mare împotrivire e gata.

Ȋn ǎst’ timp am pus douǎ cubuleţe de legume în cam doi litri de apǎ şi le-am lǎsat sǎ-şi facǎ mendrele. Iese o supǎ de legume gustoasǎ. (Eu folosesc numai cubuleţe de la dm, sunt bune).

Când dovleacul era aproape gata, am pus o oalǎ pe foc mic şi în ea cam 70-80 de grame de unt pe care l-am lǎsat sǎ se topeascǎ. Am mǎrunţit o ceapǎ albǎ mare şi am tǎiat cubuleţe un cartof potrivit şi l-am pus peste untul topit, alǎturi de 1 ½ lingurǎ de seminţe de coriandru (în caz cǎ nu vǎ place prea tare aroma lui, micşoraţi cantitatea, dar nu-l omiteţi, dǎ supei un parfum subtil şi un gust bogat, plin). Deasupra am turnat cei doi litri de supǎ de legume.

Am scos cele douǎ jumǎtǎţi de dovleac din cuptor şi le-am scobit cu o lingurǎ. Am micşorat cantitatea ciugulind destul de mult din el, dar nu e vina mea, eu sunt doar un om cu slǎbiciuni. Şi dovleacul nu e nici el inocent în toatǎ povestea asta…


Dovleacul astfel scobit l-am pus direct în supǎ. Am lǎsat la foc potrivit pânǎ ce s-a înmuiat cartoful.

Apoi, pentru cǎ nu posed un blender vertical, am transferat supa în blenderul meu normal. A fost nevoie de trei runde ca sǎ blitzuiesc toatǎ cantitatea. Am şi strecurat-o dupǎ asta, dar n-am adǎugat nici sare, nici piper şi nici smântânǎ, deşi se pare cǎ aşa se face. Mie mi s-a pǎrut perfect aşa cum era. Am pus nişte seminţe de dovleac şi am mâncat gol, crutoanele le fac pentru a doua porţie.

A urcat sus în top supa asta şi mai cǎ-mi vine sǎ detronez minestrone-ul şi sǎ pun dovleacul în loc. Pânǎ una-alta, îmi promit doar sǎ o mai fac, este excelentǎ.

Bon app’! 

Etichete: ,