Rooibos cu cocos şi migdale

Am intrat în iarnă şi eu am început deja să beau în jur de patru ceaiuri pe zi. Nu că mi-ar fi prea frig, la mine-n casă e saună adevărată, ci pentru că-mi place mult ritualul meu zilnic. Gustul ceaiului e, pentru mine, singurul care invită la reflecţie, la visare cu ochii larg deschişi, la plănuit lucruri frumoase pentru viitor. Nimic nu se compară cu o cană mare şi fierbinte între mâini, sorbind uşor din licoarea parfumată, povestind cu un prieten la fel de pasionat, despre câte-n lună şi-n stele.

Nu demult am început să dezvolt un interes crescând pentru rooibos. Pentru un om care bea de ani buni numai ceai verde, întâmplarea nu e lipsită de importanţă. Poate că se şi potriveşte cu vremea de afară, da, recunosc, dar cred c-am şi descoperit nişte combinaţii absolut fantastice.


Dac-ar fi să numesc un singur ingredient pe care ceaiul meu ar trebui să-l conţină neapărat, primul care mi-ar sări de pe buze ar fi migdala. Ceea ce iar e o supriză neaşteptată pentru că nu demult aş fi zis un condiment, scorţişoara sau ghimbirul, cel mai probabil. Lucrurile se schimbă, însă, devenim poate puţin mai aventuroşi şi gusturile noastre reacţionează ca atare.


Cu ceaiurile de la D’oro tea eram puţin familiarizată. Încercasem mai demult un rooibos cu cinci condimente, foaaaarte bun; în lista lui de ingrediente văd acum că are şi migdale, deci totul mi-a fost pregătit dinainte. :)

Acum câteva zile am primit de la ei câteva ceaiuri pentru degustat şi, evident, am început cu cel care mi-a atras primul atenţia: Rooibos-ul cu cocos şi migdale. 


Ingrediente: ceai rooibos, fulgi de nucă de cocos, migdale, petale de trandafir.

Preparare: 1 linguriţă/ 250 ml, lăsată la infuzat 5 minute.

Eu am dezvoltat în timp un obicei şi încep să-mi gust ceaiul după cam un minut de lăsat la infuzat. Aşa am descoperit că prefer multe ceaiuri infuzate mai puţin timp decât ce e indicat pe ambalaj. Pe acesta l-am scos după mai puţin de 5 minute, asta e clar. Mi se pare că gustul e important şi cred că fiecare ştie ce şi cum îi place.

Mi-au plăcut culoarea chihlimbarie şi parfumul ce începe să se degaje imediat ce apa acoperă şi desface ceaiul. Gustul rooibos-ului e plin şi cremos, iar aroma inconfundabilă a migdalelor este sesizabilă încă de la prima înghiţitură. Cocosul intervine şi el, mai ales la aftertaste, complimentând cu fineţe notele dulci ale acestui ceai ce duce cu gândul la un carusel de turtă dulce şi valuri de vată de zahăr. Deşi, în general, eu beau ceaiul foarte fierbinte, acesta mi-a plăcut mai mult cald spre fierbinte, fără adaos de zahăr sau miere, dar în compania unor prăjiturele cu fructe crocante ce-au întregit şi rafinat ritualul meu favorit.

Dacă v-am făcut curioşi, aflaţi că ceaiul poate fi comandat de aici. Şi staţi pe aproape, mai am şi alte ceaiuri de care vreau să vi se facă poftă :). 

Etichete: , ,