Luna aceasta, provocarea secretǎ organizatǎ de Adela m-a
gǎsit rǎsfoind blogul Ramonei pe care îl ştiam tot datoritǎ acestei frumoase
iniţiative. De la Ramona am fǎcut în lunile trecute o negresǎ cu bezea
delicioasǎ şi de data asta tot un fel dulce am ales din micuţa ei bucǎtǎrie. Ciocolatǎ de casǎ n-am fǎcut niciodatǎ şi sunt tare mulţumitǎ de aceastǎ primǎ rundǎ. Aveam
unele dubii cu laptele praf, e prima oarǎ când îl folosesc, dar nu s-a dovedit
atât de diabolic cum aveam impresia.
Am început prin
a pune într-un bol încǎpǎtor 250 de
grame de lapte praf şi 50 de grame
de cacao. Le-am amestecat bine cu o lingurǎ
şi am dat deoparte.
Am
pus pe foc o crǎticioarǎ cu 100 ml de
apǎ şi 150 grame de zahǎr. Am
lǎsat la foc mic, pânǎ când se topeşte zahǎrul, amestecând din când în când. Odatǎ
ce începe sǎ fiarbǎ se lasǎ câteva minute nestingherit. Se dǎ deoparte şi se adaugǎ
100 de grame de unt şi se amestecǎ
pânǎ ce acesta se topeşte.
Se adaugǎ siropul peste laptele praf şi cacao şi se amestecǎ energic pentru
omogenitate. Mie nu cred cǎ mi-a reuşit întru totul având în vedere cǎ n-am
cine ştie ce pedigree la încheieturi. Dar
m-am strǎduit. Dupǎ 5 minute am cedat şi am presǎrat nucile. Se foloseşte cam
orice tip de nucǎ, de la cea neaoşǎ şi pânǎ la alune sau caju, plus fructe
uscate, dacǎ vǎ plac. Eu aveam nucile braziliene uitate într-un sertar şi de
asta le-am folosit pe ele.
Se
toarnǎ într-o formǎ de chec tapetatǎ cu hârtie de copt, se niveleazǎ şi se lasǎ
la frigider peste noapte, de preferat. A mea ciocolatǎ a putut fi porţionatǎ şi
dupǎ 5 ore de stat la rece.
Bon
app’!
Etichete: ciocolata, provocarea secreta
